miercuri, 13 iunie 2012

CEATA


 In zori,dimineata coboara din munte
 ascunse din neguri,izvoare pe frunte,
 o stanca golasa se-avanta spre cer
 si nori-i despica cu varful stingher.

Ma-nvaluie-n brate din umbre-o naluca
 si-mi canta cavalul o doina de duca,
 din omatul murdar ce-n zanoage mai zace
 o floare de colt ma priveste si tace.

Mai curge din scorburi un vis in farame
 iubirea de-o noapte eterna ramane,
 -Deschideti privirea e iar dimineata,
 te rog cu durere....Iubeste-ma ceata...
Constantin Cristescu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comenteaza-ma, dar cu sufletul curat!