joi, 14 iunie 2012

ORIZONT INCHIS




Preretii mei inchid orizontul
Brazdandu-si cer cu fulgere sinistre,
Ramasita de noapte se cerne
Prin norii cu coroana de ploi.
Apuc sa invat ca libertatea
E greu de gasit si nu-i ieftina,
De aceea inchid eternitatea
In pustiul ochilor tai..
Umbra visului imi calca
Pe urma pasilor nesiguri,
Ce incercau sa strivesca
Notele simfoniei din care
Tasneau bucati de vis.
Va invit la balul de caritate
Pintre norii cenusii si reci,
Care imi incorseteaza orizontul
Ascunzandu-mi sanii de lumina.
Sub coloane gotice ochiul meu
O sa va daruie o sampanie ,
De lacrimi si-am sa potolesc
Setea desertica a singuratatii.
Constantin Cristescu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comenteaza-ma, dar cu sufletul curat!