sâmbătă, 7 iulie 2012

MI-S OCHII PUSTII



Mi-s ochii pustii de ochii tai vrajitori
Pierdut sant in vise, in albul de nori,
Mi-i palma flamanda de trupul tau
Neinceputul sarut ma doare-n ecou.

Mi-i inima seaca in visul ce trece
Povara de timp prin nori ma petrece,
Prin noptile albe tacerile-s lungi,
E cazul iubito sa-ncerci sa m-alungi.

Croieste-ti poteca de vis si de dor
Si-n umbra ramasa obiect de décor,
Iubirii tu lasa-i suspin, cald fior,
Cand eu peste astre voi fi calator.

Un comentariu:

  1. Buna ziua. Inteleg ca poezia este publicata de Constantin Cristescu, dar este el si autorul acestor ganduri sublime... transpuse-n poezie?

    RăspundețiȘtergere

Comenteaza-ma, dar cu sufletul curat!