sâmbătă, 4 august 2012

EXPLICAŢIE



O duduie parvenită tot morocănind din glas,
Îşi târă de mână o fiică pe-o potecă spre oraş.
Trece-ncet pe lângă ele o băbuţă mai posacă,

Spre oborul de-animale, că voia să vândă o vacă.

Apoi trece-un car beteag scârţâind roata-n ecou,
Îl târa mergând alene, fără interes un bou,
Şi avea legată-n urmă o viţică şugubeaţă,
Hotărâse bietul moş că vrea să o vândă-n piaţă.

Strâns cu lanţuri între coarne şi cu o verigă-n bot
Trece-un taur pufăind cu vreo cinci ţărani cu tot.
În mintea de feţişoară se născu-se o dilemă,
Cum de toate par la fel, dar au alte nume-n schemă.

Hotărâtă ca să afle un răspuns mai pertinent
Ceru măsii să-i răspundă scurt, concis şi elocvent.
- Te rog, mamă, tu, explică, ce e bou, taur, viţică,
Fiindcă toate sânt la fel cu văcuţa hamesită.

Se gândeşte, biata mamă, să-i răspundă pe-nţeles,
Să-nţeleagă, biata fată, să nu dea în viaţă greş.
- Vezi tu, fată, eu sânt vaca şi pe voi vă îngrijesc ,
Zi de zi te duc la şcoală, îţi dau lapte şi muncesc.

- Vezi tu, ală care trage ditai carul prin noroi,
Ală-i tatu, bou ce-aduce mai de toate pentru noi...
Este simplu de-nţeles şi-o să ştii şi tu acu,
Tu eşti scumpa fata mamii şi viţica eşti chiar tu.

- Înţeleg, răspunse fata cu privirea-i zâmbitoare,
Taurul mai rămăsese ca răspuns la întrebare
- Asta-i un secret, fetiţo, zice masa cu temei
Taur bun e nenea ală, ce stă la etajul trei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comenteaza-ma, dar cu sufletul curat!