marți, 25 septembrie 2012

URSUL MEU MIRIAPOD

Vai dragilor,va pup.Au inceput sa ma dea evenimentele peste cap si de atunci basca liniste in inima si sufletul meu.Parca am deschis cutia Pandorei si nimic altceva.Toate femeile ma cred un dur desi putine stiu ca port bikinei pe suflet.Si chiar au dreptate.Am inceput sa vad si eu ceea ce simt si fac.Cam tarziu dar totusi suficient de intelept sa inteleg si accept tot ceea ce se intampla in jurul meu.Si uite asa curg peste mine evenimentele cu sau fara valoare pe care trebuie, ca vreau ,ca nu sa le accept.Fata frumoasa de la blocul de vis-a vis nu-mi mai arata sanii dimineata la cafea,zambindu-mi cu subinteles.Cafeaua nu mai are acelasi gust.Apare din cand in cand fugitiv intr-un halatel de baie,totusi subtirel pentru temperatura din dimineti.Inca mai zambeste insa mai acru.Motivul am avut sa-l inteleg intr-o dupa amiaza la buticul din colt.Un malac o insotea si privea sfidator in jur.
Eu ce vina sa am daca mama mea a dorit sa produca un nebun.Elegant,la randuletul inghesuit mi-am strecurat mana pacatosa spre dosul ei provocator si i-am aplicat o ciupitura.Fara sa tresara si cuminte s-a intors discret aratand-mi bivolul ce sedea ca o momaie langa usa.Aha,am inteles repede motivul seriozitatii si m-am conformat scufundandu-mi mana in punga parca incercand sa gasesc ceva.Moaca tampa a bivolului nu prinse miscarea deoarece era preocupat sa-si aleaga o sticla de ceva mai special.Uit ce vreau sa cumpar si de nervi imi iau o bere.Trec pe langa momaie iesind in libertatea strazii.Apartamentul meu acelasi necajit de pustiu, ma asteapta cu calculatorul si televizorul deschise.Muza se dovedeste bagaboanta cu mine si nu ma ajuta la scris.Am draci.Ma trantesc in patul care gemea de atata lene,incepand a butona linistit ca la pian, tastele de la telecomanda,in speranta ca voi gasi ceva mai de interes.
Pe naiba.Peste tot aceleasi figuri ce vomitau politica ,haraind in microfoane o precampanie electorala ascunsa.Nu ai ce vedea,nici macar pe Animal Planet.Astia ma puneau la punct cu zamislirea serpilor.Brusc imi aduc aminte de berea cumparata care trona singura in frigider.Trebuie sa servesc neaparat poate asa se mai descreteste mintea.Prin alte sticle de diverse culori si marimi gasesc resturi de cognac, ceva vin si culmea niste apa minerala.O da,ma pregatesc sa-mi prepar o bautura nebuna din toate si dupa un amestec fioros obtin un cocktail mai ceva ca molotovul.Inghit cu sete un pahar si-mi dau seama ca-mi sar ochii din cap asa ca la melc.Ochii imi prind o unda de lacrimi.Timpul aluneca incet pe langa mine ,fara zgomot.Cum nu se putea ingurgita bunatate de bautura fara o cafea si o tigara purced in bucatarie sa-mi prepar un ibric hotarat de cafea.Pana o sa fiarba, ies in balcon cu alt pahar in mana sa arat vecinilor ca vreau sa sarbatoresc venirea toamnei.Ne salutam respectuos.Eu cu pararul in mana ei bale la bot.Imi zambesc in suflet.Stiam ca sant pofticiosi.Apare chiar si vecinica pleostita,cu un ochi vanat dar cu un rest de zambet pentru mine.Ce tampit oare trebuie sa fie daca a lovit asa o bunaciune.Ii zambesc cu compatimire.Matele procesau rapid grade si stele ridicandu-le in biluta obosita.Intre timp cafeaua da in foc,scap niste injuraturi,spal aragazul si pun alta la facut.Apetitul se intinde ca un apus linistit si-mi mai torn un pahar.Nu mai am chef de spalat aragazul si ma asez planton langa ibric.
Am avut dreptate.Mintea mea se descretea insa devenea tot mai lina ca o oglinda.Inca nu pot sa scriu.Muza excitata danseaza pe alte taramuri.Imi iau ceasca cu cafea,paharul cu vise si dau sa ma duc repede in pat.peretii muti incepusera o hora si nu voiam sa-i deranjez.Usa de la dormitor,intredeschisa se repede si ma pocneste in cap,lasandu-mi un mic cucui.Culorile de la tv sant tot mai accentuate,cand apare bomba.Ursul a atacat din nou,in timp ce Oltchimul era pus la mezat.Mi se face pofta de o laba de urs cum se mai manca pe timpuri la mine in munti.Imi aduc aminte cata securitate au chinuit un chinez pentru o laba.
Mai beau un pahar si-mi dau seama ca evolutia intra in criza.Avem ursi,da nu avem labe cate ne dorim.Sunetul ascutit al soneriei ma scoate pentru moment din gandirea filozofica.Fac ceva curbe pana usa si deschid sa vad cine are curajul sa ma deranjeze din procesul gandirii revolutionare.Ce sa vezi? Vecinica din blocul alaturat,cu o farfuriuta in mana acoperita cu un servetel.Mi-o intinde incet,cu ochii plecati si-mi spune in soapta:
-Stii,a fost ziua mea.Acuma e beat si doarme.Pleaca maine inapoi in Germania.
-Intra daca vrei,ii spus si eu incet sa nu auda alte vecine.O privesc in ochiul umflat si vanat.Ce dobitoc poate fi ,ma gandesc in sinea mea.
-Nu ca ma tem sa nu se trezeasca,dar o sa vin sigur.Face o intoarcere rapida ca la armata si dispare in intunericul de pe scari in liniste.Incui si dezvelesc farfuria.O felie mare de tort cu nuca si frisca se labarta pe tot intinsul ei.Ma gandesc linistit cum o vara intreaga mi-a tot aratat sanii si eu ca un fraier nimic,nimic.Drumul spre pat e mai lung,curbele mai mari.dar ajung in sfarsit.Gandurile imi fug iar pofticioase la o labuta de urs.Imi aduc aminte ca aveam niste colegi prin liceu care acum sant mari cercetatori in biologie.Da,maine cand ma trezesc ii sun si le propun sa incrucisam ursii pana obtinem unul cu mai multe labe.Televizorul rostogoleste aceleasi minciuni.Eu inchid incet ochii si incep a visa la ursul meu miriapod.Maine daca sant sanatos chiar il fac.

INVITAŢIE



Sa vii sa recitam în toamna,
Poeme calde-n serile târzii,
Sa facem nopţile s-adoarma,
Pe folk şi-n frunze ruginii.

Poeme calde-n serile târzii,
Sa închinam eternului divin,
Sa bem sudorile din vii,
Cât înca-i must şi nu e vin.

Sa facem nopţile s-adoarma,
Macar o clipa-n asfinţit,
Iubita mea,tu rece toamna,
Cu vise iar m-ai ameţit.

Pe folk si-n frunze ruginii,
Sa ne iubim tacut in noapte,
Sa tremuram ca doi copii,
În leaganul brumat de şoapte.

UMBRA DE SUFLET



Hai lasa-mi iubito un somn sa m-adune,
Sant doar calator prin umbra de lume,
Tu lasa-ma-n cantec sa zbor peste vise,
Sa primesc mangaieri de apusuri ucise.
Pocalul mi-i plin de vise in muguri,
Astept ca sa-l umplu cu zeama struguri,
Mirosul imi place,il ador si il simt,
Iubito ma lasa cu must sa ma mint.
Tu lasa-ti in noapte povara de soapte,
La mine in poarta tu zau nu mai bate,
Si lasa-anotimpul sa zboare pustiu,
Sant suflet de umbra si zau ca sant viu.

joi, 20 septembrie 2012

GRESEALA



M-am trezit sa fac nimic
Nu am cum sa va explic,
Trebuia sa merg in piata
Da prea-i inca dimineata.

Si m-am hotarat de-aceea,
Sa mai amagesc femeia,
Doar cu mangaieri divine
Poate-o sta in pat cu mine.

Basca,nu prea am noroc,
Singurel in pat ma-ntorc
Si sa-mi pierd timpul util,
Am pus mana pe mobil.

Am sunat vreo doua,trei,
Din rezerva de femei,
Sa vad care nu-i trudita
Si vrea-n dimineti iubita.

Au raspuns incet cu toate,
Vor putin doar mangaiate,
Ca-mi vin toate in iatac
Si-acum nu stiu ce ma fac…..:)))

miercuri, 19 septembrie 2012

NEAGRA MIREASA



Copii mei nebuni
Cazuti din alte lumi,
De mana cu-n cuvant
Santem cu toti pamant.
Am inceput de dor
Ca sa ma nasc,sa mor,
In timp,putin cate putin
Si zau nu pot sa m-abtin.
Imi cant duios,cuminte,
Cu pasii spre morminte,
Un vis ce zboara poate,
In soapte peste noapte.
Nu rad,nu plang si tac
Pustiul rece din iatac,
M-o inveli incet,cuminte,
In caldele sale cuvinte.
Eu stiu,tu moarte ai sa vii,
In toamna asta printre vii,
Smulgandu-ma din casa,
Chiar zau te fac mireasa.
Sa-mi tii in neguri de urat,
Am sa te strang incet de gat,
Si-apoi ca doi nebuni,
Plecam in alte lumi.

marți, 18 septembrie 2012

EXPLICATIE



O duduie parvenita tot morocanind din glas,
Isi tara de man-o fica pe-o poteca spre oras.
Trece-ncet pe langa ele o babuta mai posaca,
Spre oborul de-animale, ca voia sa vand-o vaca.

Apoi trece-un car beteag scartaind roata-n ecou,
Il tara mergand alene, fara interes un bou,
Si avea legata-n urma o vitica sugubeata,
Hotarase bietul mos ca vrea sa o vanda-n piata.

Strans cu lanturi intre coarne si cu o veriga-n bot
Trece-un taur pufaind cu vreo cinci tarani cu tot.
In mintea de fetisoara se nascu-se o dilema,
Cum de toate par la fel dar au alte nume-n schema.

Hotarata ca sa afle un raspuns mai pertinent
Ceru masii sa-i raspunda scurt ,concis si elocvent.
-Te rog mama tu explica ,ce e bou,taur,vitica,
Fiidca toate sant la fel cu vacuta hamesita.

Se gandeste biata mama sa-i raspunda pe-nteles,
Sa-ntelega biata fata sa nu dea in viata gres.
-Vezi tu fata eu sant vaca si pe voi va ingrijesc ,
Zi de zi te duc la scoala,iti dau lapte si muncesc.

-Vezi tu ala care trage ditai carul prin noroi,
Ala-i tatu ,bou ce-aduce mai de toate pentru noi .
Este simplu de-nteles si-o sa stii si tu acu,
Tu esti scumpa fata mamii si vitica esti chiat tu.

-Inteleg raspunse fata cu privirea-i zambitoare
Taurul mai ramasese ca raspuns la intrebare
-Asta-i un secret fetito zice masa cu temei
Taur bun e nenea ala ,ce sta la etajul trei.
Constantin Cristescu

duminică, 16 septembrie 2012

EUROPA NEBUNA



Urmarind mai an, cum badea Traian
Statea aplecat la Merkel sub pat,
Zise-i tam-nisam plec la Teheran
Ca la mine-n stat sant handicapat.

Mi-ai patruns un suflet plina de nevoi
-Scumpa Europa ce vrei de la noi?
Mi-ai facut din tara rampa de gunoi,
Lumea sta sa crape parca esti buboi.

Ne-ati ucis incetul, fara a ne prinde,
Tot ce mai ramase,fabrici si uzine,
Sa va face-ti piata, s-aveti unde vinde
-Vreti sa luati acum, sufletul din mine?

Stupid people scoala, c-a venit chemarea
Esti mai bun ca toti,ia-ti neatarnarea,
N-accepata ca fii-ti sa mai umple zarea,
Lacrimi de tristete vor uita uitarea.

Vino te desteapata ,Imnul tau ti-o cere,
Stai la sfatul lor cum stateau stramosii,
Nu mai fi supus si-ti plange de durere,
Fii mai drept ca bradul,nu sant ei cocosii…

CAD LACRIMI



Cad lacrimi peste asfintit
Si uda-ncet lumini ce mor,
Pe gandul inca ne-adormit,
Stau visele de obositul zbor.
Se sting lumini in cartier,
Alei raman tacute si pustii,
O soapta spanzurata-n cer,
Ma tine treaz ca o sa vii.
Te mai astept ca la-nceput,
In seara care iarasi vine,
Tu vis de noapte nestiut,
Cobori ca umbra-n mine.
Cad lacrimi peste asfintit,
Udand gradinile cu vise,
Te-am asteptat si n-ai venit,
Caci le-ai nascut ucise.
Am sa te-astept,am sa te iert,
Sa aduci iar lumina noastra,
Cu vise nu vreau sa ma cert,
Si plang in noapte la fereastra.

IMI ZAMBESTI



Tu-mi zambesti a nori de ploaie
Si-ai uitat cum sa mai canti,
Simfonii scrise de-un greier,
Cand in noapte vise treier.
Tu-mi zambesti a brume reci,
Flori cazute pe poteci,
Zac tacute in uitare,
Nu mai sant mirositoare.
Tu-mi zambesti naiv in fata,
Despletind frunze din ram,
Pomii goi si fara viata,
Isi plang dorul cu alean.
Imi zambesti asa dementa,
Dar ucizi, nu esti atenta,
Ca santem doar trecatotri,
Precum aburul de nori.
Tu-mi zambesti in nopti nebuna,
Galben sub tacuta luna,
Astrele ma invelesc,
Rece toamna te iubesc.
Tu-mi zambesti a sori cu dinti,
Cu lumina ta mai minti,
Incepand iar dimineti,
Peste suflet de poeti.

SA NU TE-APLECI



Sa nu te-apleci nebuna
In diminetile ce mor,
Ca ma cobor din luna

Si mi-o fi iarasi dor.

Sa nu te-apleci nebuna,
Ca nu vreau sa te mint
Si soapta mea sa-ti spuna,
Ca iar ma infierbant .

Sa nu te-apleci nebuna,
Te rog cu aprig gand,
Ca iar imi faci cutuma
Si te-oi musca flamand.

Sa nu te-apleci nebuna,
De vrei stiu ai sa poti,
Zicandu-mi ziua buna
Sa ma trezesti din morti.

Sa nu te-apleci nebuna,
La munca tre”sa plec,
Afara-i rece bruma
Si-n sanii tai ma-nec.

Sa nu te-apleci nebuna,
Ca zau imi este rau,
Si-o lume o sa spuna,
Ca iar sant derbedeu…

sâmbătă, 15 septembrie 2012

STRAINUL DESTIN



Strain de esti de lacrima pe care-o porti,
Tu calator nebun batand in albe nopti,
Cu visele ce zboara pitite intr-un nor,
Imi lasi povara-n suflet durere si fior.

Tu calator nebun batand in albe nopti,
Imi canti o simfonie cu scartait de porti,
Culoarea brumei reci in noapte o invie,
Batai de aripi zeci, prin vantul ce adie.

Cu visele ce zboara pitite intr-un nor,
In tropot de ecouri tu esti doar calator,
Esti funia de lume de care ma sustin,
Nu pot scapa de tine ca te numesti destin.

Imi lasi povara-n suflet durere si fior,
Imi rascolesti trecul cu amintiri de dor,
Ma insotesti tacut in lumea asta mare,
Si ne vom stinge iar in muc de lumanare.

CADE TOAMNA



Cu pasi inceti trecand pe-alei,
Mai luneca o umbra ratacita,
Din tot cea fost miros de tei,
Ramane doar o frunza ofilita.
Mai lunec lin peste-adierei,
Ducand povara de cuvant,
Iar frunzele imi cad in seri,
Facand alee spre mormant.

Cocorii pleaca peste zari,
Cu vise si cu gand cu tot,
In suflet au alte chemari,
Cu ei as merge dar nu pot.
Raman in locul meu tacut,
Si-am sa te-astept tu domna,
Pe banca-n locul meu stiut,
In seara-a mai cazut o toamna.

PAHARUL VIETII



Te-ador pahar, mereu esti plin,
La toti in jur am sa te-nchin
Si-am sa ma plec pana-ntratat,
Incet am sa te dau pe gat.
La toti in jur am sa te-nchin,
Paharul meu plin de destin,
Te-am inghitit far”de habar
Si n-am stiut ca esti amar.
Te-ador pahar,mereu esti plin,
La tine iarasi am sa vin,
In liniste sa te-nsotesc,
Pana ce vise-mi ametesc.
Tu ma inalti in cer divin,
Pahar nebun mereu esti plin,
Umil la tine am sa-nchin,
O clipa plina de suspin,
Chiar daca-mi dai numai venin…

joi, 13 septembrie 2012

MA MINT



Frumoasa plasmuire de vise si de nopti,
Tu n-ai asemuire cand esti cu sanii copti,
Cand te intinzi molatec in albe asternuturi,
Poftind iubirea noptii cu alte inceputuri.

Tu n-ai asemuire cand esti cu sanii copti,
Sa impletesti din umbre atata cat mai poti,
Iubirile pierdute sub galbelnul de luna,
Tu colb din amintiri in brate mai aduna.

Cand te intinzi molatec in albe asternuturi,
Tu ma ridici in slava spre alte absoluturi,
Eu ma inalt in zbor prin umbrele iubirii,
Ma mint cu simfonii,ce-s impotriva firii.

Poftind iubirea noptii cu alte inceputuri,
Ma faci sa mint adesea cu alte facaturi,
Ma trec din lumea asta nimica eu nu simt,
Ca te iubesc nebun adesea eu ma mint.

SANT



Sant cantecul de mare
In noaptea de visari,
Sant cantec de chemare
Cu amintiri de zari.
Sant lacrima de unda
Sub saclcia ce plange,
Ce malul il inunda
Cu lacima de sange.
Sant codru care tace,
Ce serpuie poteci
Si peste vise-mi face,
Luminile mai reci.
Sant inima de dor,
Povara de cuvant,
Speranta din fior,
Sant botul de pamant.

miercuri, 12 septembrie 2012

DE-AS FI NISIP



Hai vino si ma cerne din nisip,
Din larimile-albastre ale marii,
Nu ma opun si nici macar nu tip,
De-ai sa m-arunci in albul zarii.

Tacut prin adieri de rece vant,
Am sa plutesc mereu in toamna
Si am sa-ti dau farama de cuvant,
Sa te-ncalzesca draga doamna.

O sa te port in brate printre vise,
Am sa te mangai gingas ca un nor,
Din val pe mal zac spumele ucise,
Pe inima-mi de simplu calator.

Si-am sa te-astept mereu sa vii,
Pasind in nopti pe-aleile pustii,
Sa bem pocal cu visele-argintii,
Iar din nisip sa nastem iar copii.

duminică, 9 septembrie 2012

TE CHEM IN TOAMNA



In toamna serilor tarzii
Te chem iubito ca sa vii,
In patul plin de patimi
La inventar de lacrimi.

Le-om numara apuse
Prin clipe vesnic duse,
Plangand coroana rece
Din timpul care trece.

Sa ne iubim in umbre
In soapte reci si sumbre,
Lasand un rest de dor
In lacrimi calde de fior.

Sarutul toamnei reci
Ne-o mai crea poteci,
Pe cerul cu albastru
Ce spanzura un astru.

In toamna serilor tarzii
Te chem iubito ca sa vii,
In patul plin de patimi
La inventar de lacrimi.

RUGINITA



Pe poteca frunza moarta
Se aseaza-n file mii,
Toamna bate iar la poarta
Zarile devin pustii.
Urmele de randunele
Fac poteca inspre stele,
Iar cocorii lasa-n zbor
Mica lacrima de dor.
Imi aseaza pe pamant
Simfonii dintr-un cuvant,
Noaptea creste alburie
Luna pare stravezie.
Peste umbrele de crang,
Unde frunzele mai plang,
Eu stiam ca ai sa vii
Peste vise de copii.
Lasand urme argintii
Peste noi melancolii,
Vara pare ca abdica
Se retrage ratacita.
Te-as iubi la o adica
Daca n-ai fi ruginita.

STEFAN…


Ma poarta pasii sus in munti,
Carari tacute ce-au fost ieri,
Se-ntind prin codrii mei carunti
Sub vis cazut in blande adieri.

La margini de ecou un cant,
Patrunde lin auzul meu
Si eu la tine la mormant,
Povara-ti dau sufletul greu.

Tu slujitor si iubitor de neam,
Tu cel ce mostenire ai lasat,
Cuvantul de hotar sa-l am
Mai sfant ca …..niciodat”.

Te-oi admira sa nu te miri
Strabunul meu cel Sfant,
Tu ziditor de manastiri
La Putna ai tacut mormant.
Constantin Cristescu

AS RADE TOAMNA



Tu vii din alte zari straine,
Tu tomna rece si pustie,
Calcand potecile din mine
Si imi aduci melancolie.

As rade umbrele ce mor,
In zbor ca zeii din Olimp,
Dar toate oasele ma dor,
Cu noi poveri de timp.

De as putea as rade iar
Si-as rade recele din nor,
In noapte de as fi hoinar,
Sa nu ma planga un fior.

Tu inimii ii frangi aripa,
Amurgului tacut de veri,
Iubirii ce zacea in clipa,
Ce adormea in calde seri.

Lumina sa o lasi sa puna,
Cununa visului ce trece,
O simfonie peste bruma
Si am sa rad….dar rece.

ZAMBET DE TOAMNA



Peste zori de zi ce-s albe
Randunele pleaca-n salbe,
Se tot se duc spre alte zari

Parca-n mistice chemari.

Eu raman, inca mai zbor,
Prin poieni pline de-amor
Unde frunze plang in vant,
Fara lacrimi pe pamant.

Eu mai ratacesc prin vii
Dupa struguri argintii,
Sa-i adun si sa-i strivesc
Pana simt ca ametesc.

Cand pocalul o fi plin,
Zau ca tie ti-l inchin
Si de-aceea tu ma lasa,
Sa-ti zambesc,da…de sub masa…

IN SUFLET



In suflet am sa nu te miri,
Doar cruci peste morminte.
In cimitir cu albe amintiri
Zac ingeri morti cuminte.

Tu singur suflet de pe cer
Inca valsezi tacut prin astre,
Ramai in lumea ta stingher
Sau mori in apele albastre.

O flore plange pe mormant,
In diminetile cu rece roua
Petalele-s facute din cuvant,
Pe-alee-o cruce este noua.

Tu inger cald ascuns in nor
Sa vii incet cu luna-i treaza,
Sa-i canti poemele cu dor
Si-adancul somn vegheaza.

Imi plange lacrima de dor,
In toamna peste albe brume
Sant praf de suflet calator
Si-am fost stingher pe lume.

Tu pasii mei n-ai sa-i gasesti,
Cam sa-i ascund cuminte,
Sub crucea care poarta masti,
Sub rece clopot de cuvinte.

LIBER IN MUNTI



Mai port in suflet primaveri
Din clipe ce-au trecut ca ieri,
Cand am pasit sfios pe munti
Catand izvoarele din frunti.

Ce-si curg prin vaile adanci,
Lacrimi naïve ca de prunci,
Ce se arunca-n steiuri reci
Facand doar viselor poteci.

In umbra codrului cel rece
Haiducul inima-si petrece,
Isi poarta doruri de-mpliniri
In ochi tociti de la iubiri.

Se-nchina cetinei de brad,
La frunzele ce nu mai cad,
Se-nchina pana la pamant
Poverii grele din cuvant.

Se-nchina stelelor cu dor,
In dimineti cand goale mor,
Se-nchina zarilor albastre,
Si-arunca sufletul spre astre.

Cand noaptea iarasi va veni,
Cand poate nimeni nu va sti,
Lumina-i calda si nebuna,
Va cobora incet sa spuna:
Ca cerbii mai iubesc sub luna….

sâmbătă, 8 septembrie 2012

TOAMNA



Imi cobori pe suflet rece
Peste timpul care trece,
Frunze pline de rugina
Cad sub pete de lumina.

Mai pasesc incet,supus,
Spre cararile de-apus,
Pasii noi mai asternand,

Peste haina de cuvant.

Tu tacuta si frumoasa
Iar arunci culori faloasa,
Peste campuri,peste vie,
Pline de melancolie.

Rapsodiile mai plang,
Note galbene de crang
Pe iubirea mea subtire,
Ca o pata de-amintire.

Vino toamna, nu te cert,
Cu-n sarut am sa te iert,
Ca pe chipul mea ai pus
Parul alb si-un rid in plus.

NEBUNUL CLIPEI



Nebun al clipei ce ma doare
Tu ma trezesti in dimineti,
Cu raze calde de la soare
Si vise-mi pui in alte vieti.

Trezesti lumina datatoare,
De zambet peste cald cuvant,
Esti cantecul ascuns in floare,
Esti flacara mereu arzand.

Prin cap inca mai zboara vise,
Iar dimineata-mi cade cruda,
Peste poteca viselor ucise,
In asternut de nopti si truda.

Astept in fiecare dimineata,
Lumina sa-ti cuprind in mani,
Sa trec din viata-n alta viata,
Sa te sarut mereu pe sani.

joi, 6 septembrie 2012

DOAR UN SFAT



Dezbraca-mi sufletul
De cuvintele iubirii
Si incalta-ma cu roua
Toamnelor reci.
Incaleca cocorii,
Ce pleaca impreuna
Cu visele noastre,
Apoi inchina-i
Diminetii un zambet.
Am sa-l culeg incet
Ca pe un sarut,
Patinand curcubee
Si-am sa-l asez
La temelia inimii mele…

miercuri, 5 septembrie 2012

PLEACA RANDUNELE



Lira noptea-si canta-n struna
Simfonia de nebuna,
Randunica mea din zbor
Nu mai vine in pridvor,
Sa-mi mai cante–n dimineti,
Zace adormita-n ceti.
Cand e ziua se aduna,
Puilor dorind sa spuna

Ca-i timp de calatorii,
Peste alte zari pustii
Si-i mai antreneaza-n zbor,
Pe sub raza cu fior,
Care picura din soare
Cu lumini ratacitoare.
Nori se-nghesuie aposi
Eu mai cat dupa galosi,
Stiu ca maine vor pleca
Urmarind o alta stea,
Unde-o fi mai cald si bine
Peste zarile senine.
Numai eu o sa raman,
Si cu-n rid sant mai batran.

ITI PROMIT



Am sa-ti promit din nou cuminte
Sa nu fac iar hemoragie de cuvinte,
Cand te-oi plimba seara prin crang,
Spre lacu-n care salcii inca plang.

Cu umbra lor ce cade lina peste ape,
Tacut cuvintele incearca sa se-adape,
Noi nastem frunze moarte peste gand,
Si zgariem cu visul poteca de la crang.

O sa intindem luna rotunda,parca muta,
Oglinda apei reci o va scalda tacuta,
Am sa te port pe brate in malul de la lac,
Din umbre de padure ti-oi construi iatac.

O sa acund in noapte lumina lunii plina,
Iar vise vor purta speranta mea divina,
In rapsodii ce zboara pe-aripa adierii,
Si-om saruta tacut sfarsiturile verii…

OF, MUSTUL



Sant nebunul care zboara
Printre mustarii in seara,
Pana-n zori canta cocosul
O sa-mi fac iar nasul rosu.

Zori ma prind ca de pripas,
Zau ca-n urma eu le las
Si-n mici pasi de menuet,
Ma pornesc acasa-ncet.

Merg tacut nimic nu zic,
Ca trotuarul e prea mic
Si gandesc tacut pe drum,
Ce-am acasa eu sa spun.

Si-uite asa in dimineta
Facletu-mi rade-n fata,
Coborandu-mi pe chelie
Lectii de dirigentie.

M-o vedea scumpa muiere,
Plin de vin si nu de bere,
Da ma iarta ca-i inchin
Un sarut cu dulce vin.

luni, 3 septembrie 2012

IUBIRI DE TOAMNA



De sangele-ti nebun mai dainuie in tine,
Sub luna rece si tacuta in noptile senine,
Tu sa asculti izvoare din piscuri care plang,
In bratele cu stele mereu am sa te strang.

De-n ochii tai, fierbinte,o lacrima mai porti,
Sa ma-nvelesti in suflet cu dragoste ca poti,
La calzii sani tu-n nopti sa ma-ncalzesti,
Nebuna mea iubita,tu care ma -mblanzesti.

Din trupul tau sa musc o clipa de iubire,
Si tu sa zbori , sa te inalti spre implinire,
Eu sa ascult un geamat ce vine din ecou,
Tacut cu tine-n brate sa ma trezesc din nou..

Ne vom zbura-mplinirea in astenuturi moi,
Traind ca doua umbre in verdele zavoi,
Pe frunzele cazute sub brumele de ceti,
Sa ne iubim nebuni nascand iar dimineti.

VINE TOAMNA



Peste cer trec paseri albe
Dansand zborul calator,
Stele zac cuprise-n salbe
Lacrimi cad din rece nor.

Crizantemele-n gradina
Plang pe umbre aplecate,
Toti copacii prind rugina
Crengile sant despuiate.

Face striptis un stejar,
Care strajuie la poarta,
Adieri de vant sprintar
Mangaie o frunza moarta.

In privirea mea pustie
Plina-i luna de durere,
Noptea-n ceata-i alburie
Se lungeste in tacere.

Tu apari,o rece toamna
In cohortele de vise,
Care vor inca s-adoarma
Pe imas de cer ucise.

CALATORUL NOPTII



De-oi fi barbat si de ma tine palaria,
Plutind prin astrele tacute si ceresti,
Am sa aprind mereu pe suflete faclia,
Ce-si plange-n flacari pacatele lumesti.

Iubirile sa le ascund in serile-argintii,
Femeie rece-a noptii la mine tu sa vii,
Sa navigam cu norii spre stelele pustii,
Valsand precum cocorii in vise de copii.

La pieptul meu sa-mi lasi o sarutare rece,
Suspinul tau sa fie doar o tacere fior,
In coapsa ta ramane o clipa care trece,
Prin sanii sa planga o lacrima de dor.

Cu note de romanta amestecate-n ele,
In brate te voi strange cu geamat de durere,
Te voi iubi in noapte cu clipele rebele,
Si-oi disparea in dimineti sub taciturne stele.