joi, 4 octombrie 2012

AM VIOLAT POEZIA



Increzator ca voi reusi sa-mi fac prietenii sa vina din toata tara sa calce pe urmele pasilor lui Eminescu,purced la initierea unei manifestari simple cu suflet pentru suflet.Totul porneste la propunerea facuta de un professor superb dar care doreste sa ramana un Mecena ascuns artei.Ii voi respecta hotararea.Desi emotiile imi dau mereu tarcoale,calc peste ele nedorind sa le iau in seama.Gandurile mele alearga nebune fara GPS,noptile se fac tot mai mici,inima isi bate clipele cu inversunare.
Aveam sa ma reintalnesc cu prieteni adevarati iubitori de poezie,dornici sa-si rasfete pasii prin colburi eminesciene,sa adulmece lacul si linistea padurii unde frunzele incepeau sa cada in rime sub adierile unei toamne blande.Super eveniment ma gandesc eu totusi cu inima stransa ,mai ales ca se anuntase prezenta unei artiste superbe tocmai din Napoli.Ziua cea mare soseste dupa o noapte de nesomn.In ceasurile diminetii isi face aparitia un suflet care prin simpla lui prezenta alaturi de mine, avea sa-mi mai calmeze starea de emotie si nervozitate. Inca mai aveam de pus la punct detalii.Timpul se rostogoleste tacut si repede,apele curg in izvoare peste fruntea mea,zambetul cald si nevinovat al Melaniei ma calmeaza.E ok imi spun,sperand ca voi reusi.Al dracu par se ridica maciuca in seara cand au inceput sa apara invitatii din colturile tarii.Avea si dreptul ca acesti oameni superbi imi aduceau cate o bucatica din inima si sufletul lor.Bietul mobil purtat prin zone fara semnal imi facea figuri. Gaseam mereu apeluri nepreluate.Ofticat sunam repede inapoi.Bucuria prinde contur cand in fata mea apar Ely,Ioana,Marius si Gigioni.Marius ma sustinuse la Pitesti cu inima si sufletul.Ely si Ioana doua fete superbe la Tg Jiu.si Motru mi-au purtat pasii de la Hobita,Tismana pana in Poiana lui Mihai la Schela,unde bineinteles a decedat calul.Vinovat de prezenta lor nu putea fi altul decat Gigioni, care suportase calvarul soselelor romanesti de la Motru pana la Ipotesti.Un om cu de o calitate deosebita si caruia ii multumesc din suflet.Imbratisari,pupaturi ca la nunta si o lacrima mica de bucurie imi juca ascunsa in coltul ochilor.Apar intre timp Sabina,Madalina si Radu,oameni ce in dragostea lor pentru poezie si frumos au deschis porti spre noi.Sabina ma facuse Prizionier printre clipe,sub grafica Madalinei.Inima mea o ia razna de bucurie si inghit rapid niste pilule.Ce naiba sa fac daca sant o fire mai vilcanica.Radu venise tocmai de pe plaiurile Campulungului Muscel cu doinele lui.Purtatori ai dorului de frumos o echipa plina de suflet Silvia,Lenus,Traian si Ionut sant aici langa mine ,langa sufletul meu.Da,imi zic eu in gand.Am un adevarat buchet de inimi superbe.Ma racaia doar gandul ca vine artista din Napoli.Aveam o premonitie aiurea si nu intelegeam de ce.Aveam sa ma conving ca extra simturile mele nu se inseala curand.
-Alo,Constantine am venit direct din Napoli pentru tine,aud eu vocea repezita in telefon….
-Sant la spalatoria auto din gara,sant deja in Botosani si te astept sa ma duci la odihna.Te puuuup ! si inchide.Oups,imi zic,s-o fi oprit sa dea praful jos de la drum.Ea Liliana singura persoana care ma iubea sincer pe la doua noaptea a ajuns.Ma trezea bland la telefon sa-mi recite poezii.Erau scrise cu truda mare ca nu mai puteam adormi.Arta cere sacrificii si de aceea accept inghitind in sec.In raza mea vizuala apare in sfarsit o fatuca plina de pampoane dupa moda de prin 38….insa cu o rochita scurticica si rosie.Ba ,ma gandesc eu,or fi folosit aia ceva special pe la spalatorie de a intrat asa tare la apa.Zambesc ingaduitor.Un spectacol cu poezie si prezentare de moda era ceva inedit si nici macar nu era in programul serii.Dau pe gat un pahar intreg de tuica superba.O bucata de timp prin fata ochilor se perinda tinute care din care mai bizare,de la printesa pana la fata proprietara de bordura,cu floricele de plastic in par,din alea care mai agata lumea pe la balcoane.Stiindu-ma pe mine ma gandesc cu mila ca mai sant oameni cu fluturasi.In fata mea zambeau niste buturi pline de celulita cu usoare urme de vanatai,probabil de pe la scaunele mijloacelor de transport,cei drept nu prea comode pentru curul artistei.Ma gandesc dupa eveniment sa-mi caut niste prieteni care sa inventeze totusi ceva mai comod.Imi era chiar mila.La drum lung si mijoace de transport ocazionale, te alegi cu vanatai diferite,deh in functie de pozitie si spatiu.Nitel suparat ordon stingerea si in nesimtirea mea o trimit la somn in cabana alaturata.Neuronul meu responsabil cu reproducerea adormise definitiv la vederea artistei.Emotia nu ma lasa deloc sa adorm si fac planton supraveghind cerul.Cateva stele tacute ma supravegheau si ele.Timpul se rostogoleste mut.O raza firava de soare despica orizontul.E dimineata iar.Imi spal botul de vise nevisate,beau rapid cafeaua,pilulele si tigara.Aula ne asteapata in tacerea ei,fetele cu programe,insigne si brelocuri sant la locul lor.In liniste lumea se aseaza.Mihaela face deschiderea.Cu parul ridicat ca un mistret haituit incep prezentarea.Cuvintele imi tremura cand rostesc fiecare nume.Aveam si motiv.Acei oameni mi-au daruit o clipa din viata,inima si sufletul lor.Lansam carti,cantam,recitam.Sufletul meu incepea sa prinda parca aripi.Copii de la Liceul de Arta fac sa vibreze sufletele celor prezenti.Culmea,era prea frumos sa fie asa.Premonitia mea isi spune cuvantul.Fara anunt,artista se burica pe scena.
-Sant cea mai mare poeta pe care o vedeti.Nu va radeti ca va sparg.Vers probabil spus din suflet.
-De frumos ce scriu era sa fiu violata,de Constantin si Traian.Incep sa mi se umfle venele la gat.Nici cu pistolul la tampla nu poti viola asa ceva.SMURD-ul isi face aparitia doar pentru a ne incuraja ca este bine asa si pleaca.Politia la fel.Noroc cu cei de la cazare care ii explica tandru ca evenimentul pentru ea a luat sfarsit.Culmea ca intelege,isi face bagajele si ne anunta cu inportanta ca a fost sunata pentru un spectacol in Milano.Ii multumesc din inima lui Dumnezeu si celor din Milano ca au sunato.Atmosfera se destinde.Lacul codrilor ne astepta sa-i inchinam pasii.Vocea lui Radu rasuna, doina si romanta de codru tomnatic.Deasupra lacului se insira notele cu vers blande a lui Traian.Vizitatori ascunsi ai lacului poposeau in luminisuri de mal ascultand rostogolirea muzicii folk.Incepusem a uita de artista.Era din nou bine.La cabanute seara isi cobora amurgul linistit peste recitarile invitatilor,peste cantul linistitor.Chipurile celor dragi inimii mele erau mai destinse.Le studiam pe rand in gand.Purtau in ele lumina poeziei,a cantului de iubire si dor.
Nu simt nici urma de oboseala.Inima mea se calmase,fiind plina de inimile lor.
Inca zburam alaturi de acele suflete superbe.Aveam locul nostru sub soare. Fie ca pasii facuti pe cararile eminesciene sa va aduca bucurie in inimi. Ma inclin in fata voastra iubitori de frumos si poezie.

Un comentariu:

Comenteaza-ma, dar cu sufletul curat!