vineri, 12 octombrie 2012

VENIŢI COPII



Veniţi copii şi-aprindeţi un muc de lumânare,
La umbra zilelor, ce mor prin încercare,
Să vă-ncălzescă calea pe drum de visător,
Aprindeţi iar lumina pe clipele ce mor.
Vă las sacru cuvântul în graiul meu matur,
Româna-mi este limba ,sa mor cu ea mă jur.
Ascuns în cer de stele, să fiu doar privitor,
La clipa cea de luptă ce naşte un popor.
Priviţi-vă în suflet,deschide-ţi porţi de dor,
Peceţi purtaţi în suflet de a străbunilor.
Veniţi copii să plângem pe file de istorii,
Unde străbuni-şi poartă nenumărate glorii,
Urcaţi pe soclul rece,sub soare în apus,
Privirea şi-or petrece,privind la noi de sus.
Veniţi şi-aprindeţi cu lacrimi lumânarea,
Căci sângele străbun ne-a luat neatârnarea,
Să fim precum stejarii în aprige furtuni,
Să ne iubim stăbunii plecaţi în alte lumi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comenteaza-ma, dar cu sufletul curat!