vineri, 14 decembrie 2012

LUNĂ RECE



De-atâta alb ochii mă dor,
În nori speranţe spânzurate
Şi-aruncă fulgii cu-n fior,

Prin lacrimile îngheţate.
Un piţigoi mai ciripeşte,
Stând zgribulit pe-un ram
Şi prin lumini încremeneşte,
O crizantemă-n rece geam.
Tu în tăcere îmbrăcată,
Pluteşti pe cer în noapte,
Tu luna mea de altă dată,
Te încălzesc cu şoapte...
Arunci luminile pe vis,
Prin noaptea care trece,
Rămâi aşa precum ţi-am zis,
Iubita mea cea veşnic rece....

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comenteaza-ma, dar cu sufletul curat!