luni, 3 decembrie 2012

PARODIE...( dupa DANS DE TOAMNA…tot CC.)



De plouă cu apusuri peste iubirea voastră,
Şi-nghesuit culorile vă muşcă din priviri,
Voi nu vă-nghesuiţi cu nasul în fereastră,
E tăvălită iarba-n păcatul vostru de iubiri.

Treceau încet prin noapte în zborul călător,
Cu obosite aripi ce bat la margini de ecou,
Prin norii care plâng în lacrimi de cocor,
Păcatul trudei voastre care se naşte-n ou.

De vă simţiţi în sufet mai goi şi mai săraci,
Îmbrăţisând la piept doar umbrele tăcute,
Gândiţi cu-n neuron,din nesimţiţii craci,
Dansând pe portativ, dar între note mute.

Vă calcă anotimpuri pe-a inimii balans,
În pasul lor de aştri şi lin cum e la hoţi,
De vă iubiţi cu umbre păşind eternul vals
Călcând păcatul lumii,voi naşteţi idioţi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comenteaza-ma, dar cu sufletul curat!