vineri, 21 decembrie 2012

VISE UCISE


Sunt suflet de înger ce moare-n biserici,
N-am inimă curvă în poale de clerici,
Îmi fac meseria ,cât pot mai cuminte
Şi ziua întregă mai mătur cuvinte,

Ce plăng de pe stâncă în albul izvor,
Cu spume de şoaptă se-nalţă în nor.
Te umfi duduie ,te naşti din nimic
Şi-arunci peste mine, cu ceaţă un pic.

Eu sunt doar amurg,tu zău nu te teme,
În mine iubirea cu lacrimi mai geme,.
Se-nchină la tine prin magice seri,
Romanţa nebună în care mai speri,

O auzi plutind ,cu luna prin noapte,
Pe raza-i tăcută cu note de şoapte.
Pe patul ceresc te-odiheşti ca o doamnă,
Pe frunza căzută şi moartă de toamnă.

Cu lacrimi de fulgi în noapte mă plângi,
Cu gerul tău rece în braţe mă strângi
Păşim cu-amintiri desculţi peste nori,
În margini de noapte s-ascundem fiori.

Tu înger coboară zburând printre fulgi,
Tu umbra tăcerii nu ai cum s-o alungi ,
Mai zac amintiri cu speranţe proscrise,
Şi-ascunse prin lună sunt vise ucise.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comenteaza-ma, dar cu sufletul curat!