miercuri, 27 februarie 2013

MAI VISEZI VERDE



Toamnă a căzut
Peste parcul mut,
Noaptea iarăşi vine
Cu flori peste mine.
Tainicule dor
Nu mai vreau să mor,
În zadar te-alint
Trandafirii mint.
Picură din nor,
Lacrimă-n fior,
Gându-mi fuge-n zări,
Pe alte cărări,
Umbra ta sub lună,
Visele-şi adună.
Tu pluteşti în vânt,
Eu cu şoapte plâng.
Se mai nasc în zori
Mireasme de flori,
-Oare cine crede ,
Că visezi la verde...

GALBENUL LUNII...



În lumea mea să vii,
De vrei tu ai să poţi,
Prin amintiri pustii,
Să pui sărut pe nopţi.

Tu mângâie dorinţa,
Din trupu-mi visător
Şi-ascunde suferinţa,
În albul dintr-un nor.

Prin sânii tăi să curg,
Ca un izvor din mine,
Sărută raza de amurg,
Prin visul care vine.

Tu strânge-mă la piept,
În negura din noapte,
Mereu am să te-aştept,
Cu un buchet de şoapte.

Să umplem alte lumi,
Cu-o dragoste nebună,
Ne vom iubi nebuni,
Sub galbenul de lună.

AM O INIMĂ….



Am o inimă ce-mi zace ,
Primăvara prin băltoace,
Tu o calci încet cuminte
Şi-arunci stropii de cuvinte,
Peste glezna ta fierbinte.

Am o inima ce-mi moare,
Prin aromele din floare,
Tu în ea te rog pătrunde,
Somnul cald să mă inunde,
Ca o lebădă prin unde.

Am o inimă ce plânge,
Noaptea visele îşi strange,
Ascultând prin efemer,
Tăcut,singur şi stingher,
Cad romanţele din cer.

Am o inimă şi-oi pune,
Blândă rază peste lume,
La nopţi tu pune un hotar,
Cu rugăminţi într-un altar
Şi-ai s-o primeşti în dar….

VĂ VÂND....


Vând florile de mac pisicilor nebune,
Ce zburdă noaptea-n lumini de cartier,
Vând flori de mac păcatelor din lume,
Reduceri fac doar călătorului stingher.

Mai vând şi crini cu-aroma lor năucă,
Dansând în nopţi pe simfonii de şoapte,
La braţ cu umbra-mi albă de nălucă,
Tăcut ecou care se pierde-n noapte.

Vă vând izvorul meu de suflet şi iubire,
Ce poartă-n el un curcubeu prin nor,
Petale de cuvinte, ce zboară în neştire,
În ruginite frunze,în tomna mea de dor.

Vă vând omătul alb,ce asfinţituri plânge,
În cristalin izvor cu lacrimă de seară,
Vă vând o inimă cepeste vis se frânge
Şi-un vis vă vând de nouă primăvară.

luni, 25 februarie 2013

REMEMBER....



Iubito să mă cauţi printre nori,
Printre ferestre larg deschise
Şi-mbracă haină plină de fiori,
Să nu răceşti prin visele ucise.

Lucind prin stele chipul meu,
Te-o mângâia pe somn uşor,
Prin noapte-s călător mereu
Şi zău te port cu mine-n zbor

Să creşti în floarea de lumină,
A dimineţilor de primăveri,
Să mă iubeşti mereu senină
Şi am să vin,de ai să-mi ceri.

La tine-am să cobor din astre,
Cu blândă şoaptă de cuvânt,
Tu plângi prin nopţile albastre,
Că port mirosul din pământ.

duminică, 24 februarie 2013

ÎNGER ALB...



Iubita mea tu înger vreau să-mi vii,
Iar eu tăcut pe-o stâncă lângă mare,
Să-ngrop prin nopţi luminile pustii,
Iar visele-n amurguri să mai zboare.

Tu să mă duci în ultimul meu zbor,
Deasupra mării plină de păcate,
Adâncul ei să mă îngroape-n dor,
Iar peste valul ei să pun eternitate.

Încet să-mi plângă valul după val,
O soartă împlinită,care a fost visare,
Cu universul tu umple-mi un pocal
Şi-ngropă-n val o şoaptă care moare.

Să mai sărut culorile din curcubee,
Să mă ridici spre margine de zare,
Tu înger alb, frumoasa mea femeie,
Să mă îngropi apoi pe fund de mare.

DRAGO-BAIETI.....:)))



Azi plecă un dragobete,
Horhăind nebun prin sat,
Vrea puţin să se îmbete,
Cu mândra ce l-a uitat.
Se-ntâlniră la răscrucea,
Dintr-un bar şi-un cimitir,
Ea cu-un altul se ducea,
Să sevească din clondir.
Supărat nevoie mare,
Înşelat peste credinţă,
Se jură în gura mare,
Că nu-i pute a catrinţă.
Apucă spre altă parte,
De mândruţa lui să uite,
Să înveţe dintr-o carte,
În pat cu mai multe.
Voi pune zău ca peste an
Să-mi bateţi temenele
Că numai eu am fost motan
Rămas printre căţele....:))))))))))))

SINGURĂTATE ÎN DOI



Să ne-mbrăcăm cu vise reci de toamnă,
Cu frunze ruginite,căzute să-mbrăcăm,
Un gând al dimineţilor stimata doamnă,
Prin amintiri iubirea-n cîntec să lăsăm.

Pe-aceeaşi bancă-n parcul meu divin,
Să poposim,prin anotimpul ce ne trece,
Uşor te-oi mângâia c-o adiere de suspin
Şi am să-ţi cânt plăcut,o simfonie rece.

Ne-om legăna încet,printre apusuri calde,
Într-un hamac ţesut din blândele lumini,
Iar raza lunii reci,privirea să ne scalde,
Furând din ochi durerea,să fie mai senini.

Ne-om aduna petale din amintiri căzute,
Ascunse sunt în ceaţa,tăcută sus în nori,
Trei lumânări mai ard cu flăcările mute,
Să ne plimbăm iubito,păşind peste fiori.

Când zorii vor cădea pe obositele zăpezi,
Lumina lor ne-o deştepta din vis cuminte,
Atunci o umbră, iubito-n pat tu ai să vezi,
E umbra mea cu mângâierea din cuvinte.

PLICTISIT...



Azi am să împletesc
Culorile de curcubeu,
În visele rătăcite,
Deasupra cântului
De adieri autumnale.
Trei note de iubire ,
În nesocotinţa lor,
Am să le las uitate
Pe portativul de suflet,
Ce-şi bate clipele,
În pieptul tău flămând,
De atâta plictiseală....
Am să te îmbrac
Cu ultimile gloanţe,
De codru şi iubire
Şi-apoi trofeu vei fi,
Cu alte căprioare,
În sufletul meu,
Unde melancolia ,
Prinde rădăcini,
De plictiseală...

sâmbătă, 23 februarie 2013

AM PLÂNS...


Am plâns neplânsul
Viselor încătuşate
La piciorul lui Cronos.
Lacrimi surde izvorau
Nisipul clepsidrei albastre.
Zbor,mai am aripi
Pentru încă un întuneric....

VÂNĂTORUL....




Iubitelor în şoaptă eu vă spun,
În casă voi să staţi cuminţi,
Că astăzi plec iar de nebun,
Prin ceţile atâta de fierbinţi.
Poteci de codru am să-nfrunt,
În munţi mă vreau un călător,
Că n-am ieşit iubitrelor de mult
Şi-mi vreau trofeele de dor.
Am să vă caut peste lunga zi,
Iar voi de-n cale îmi ieşiţi,
Zău sigur ţinta n-oi greşi,
De arma mea să vă feriţi.
Cu viaţa mea mereu mă cert,
Că-i obosită de păcate,
Dar nici pe voi n-am să vă iert
Şi-am să vă-mpuşc pe toate.....:)))))

joi, 21 februarie 2013

MI-AI DĂRUIT.....



Mi-ai dat mai mult decât ţi-aş cere,
Poate mai mult decât ţi-aş fi cerut,
Cuvântul tău îmi este-o mângâiere
Şi-i umbra caldă a primului sărut.

O clipă răvăşită pe cer încerc să las,
În somnul ei de linişte şi de stele,
Eu sus în aştri voi face mic popas,
Din nori vor plânge lacrimile mele.

Eu nu te uit şi-n gând te voi purta,
Te rog fereastra nopţii tu deschide,
Lumina de la lună, săruto ca-i a ta
Şi mângâie-mi iubirea, n-o ucide.

Căzânindu-se încet luminile de lună,
Prin trupul nopţii, peste vise zboară,
La tine-or coborâ uşor să-ţi spună,
Că te-oi iubi tăcut în fiecare seară.

Mi-ai dat mai mult decât ţi-aş cere,
Poate mai mult decât ţi-aş fi cerut,
Privirea ta îmi este-o mângâiere
Şi este caldă umbra primului sărut.

RĂSCRUCE DE DRUMURI



O toamnă-n apusuri se închină prin fumuri,
De verde ce moare, la răscruce de drumuri,
Când umbra mea trece pe drumul pustiu,
Mâ-nchin ţie Doamne,mă mir că sunt viu.

Destinu-mi coboară tăcerea prin cânturi,
Răscrucea-i pustie ,cu roşii pamânturi,
Păşesc înainte,nu am cum să mă-ntorc,
Tu dăruie-mi Doamne,un strop de noroc.

Cuprinde-mi în braţe,un vis ce se duce,
Să fie cu tine,răstignit sus pe-o cruce,
Să-şi vadă speranţa când sorele-i dus,
Lumini să-şi înece, prin tăcutul apus.

Priveşte-mă Doamne, sunt etern călător,
Mă-nchin la apusuri,sunt şi eu muritor,
Ascunde-mi din faţă, pocal de venin,
E ruga din noapte, ce acum-ţi închin.

Primeşte-mă-n suflet ,cu gândul frumos
Şi-mi iartă greşeala ,de-a iubi păcătos ,
Mă naşte din nou pentru alt surghiun,
Dar mă naşte pe lume cu suflet mai bun.

VÂNĂTORII....



Lingă codre verde,
Pe drumeag pustiu,
Trece biete Orban,
Vânător diliu.
Are arme-n spate
Şi vrei în zăvoi,
Vede dacă poate,
Puşte iepuroi.
Lingă ele Hunor ,
Păşea înţepat,
Că voia să-mpuşte,
Tot un urechiat.
O zbugheşte unul,
Râzănd peste câmp
Şi a tras nebunul,
Da a tras de timp.
-Eu nu trage bine,
Hunore tu scoate,
Arme de la tine,
Nimereşte poate.
-Nu poţi nimereşte,
Prea e depărtat,
Eu adânc gândeşte,
Că-i român curat.
-Poate-i iepuroaică,
Fuge ca să fete
Şi am tras la dânsa,
Ca doi bieţi orbete.
-Uite moş ce vine,
Pe drumeag la noi,
-Hai la el să-ntrebe,
Dacă-i iepuroi.
-Ionoput mai bace,
Spune tu la noi,
Cel trecut de tine,
Fusem iepuroi?
-Iepuroi fu sigur,
Zise moş zâmbind,
C-am auzit şi jur,
Aspru înjurând.
-Cum fugea săracul,
Către rug de mur,
A strigat şoldanul,
Să-l pupaţi în cur.
-Atunci iepuroaică,
Tu nu putem vedea,
Că prea rapid fugite
Şi are cur şi ea.
-Bai şogore un iepuroi,
Le spuse moş vioi,
În fuga lui către zăvoi
Şi-o fâlfâia de voi.
-Eu zău nu poate crede,
Că animal înjur,
Tu auzit şi vede,
Cum noi pupat în cur.
-Că iepuroi a fost vă jur,
L-am auzit tot anul,
Vă blestema din rug de mur,
Ca să-i beliţi cardanul.....:))))

luni, 18 februarie 2013

UMBRĂ DE SUFLET…..



Hai lasă-mi iubito, un somn să m-adune,
Sunt doar călător prin umbra de lume,
Tu lasă-mă-n cântec să zbor peste vise,
Sâ primesc mângâieri de apusuri ucise.

Pocalul mi-i plin de vise prin muguri,
Aştept ca să-l umplu cu zeama struguri,
Mirosul îmi place,îl ador şi-l mai simt,
Iubito mă lasă, că traiesc, să mă mint.

Tu lasă-ţi în noapte povara de şoapte,
La mine la poarta, să aud iar cum bate,
Anotimpul ce zboară peste cerul pustiu,
Sunt umbra de mine,mă mint că sunt viu.

Hai stai lângă mine, pe-un verde covor
Şi-aruncă-ţi din suflet poveri care dor,
Nu mă plânge iubito,ci durerea o lasă,
Să zboare nebună că zău eşti frumoasă.

Pe crucea mea rece stă visu-mi stingher,
Cu lacrimi de nor te-oi plânge din cer,
De dor ţi-e de mine,din nou am să vin,
Să nu mă plângi iubito că ţie eu mă-nchin.

O PEDEAPSĂ....:)))



Prin iarna frig şi ceaţă,
În orice dimineaţă,
Sunt azvârlit afară,
De mândra soţioară.
Ca să valsez supus,
O zi îmi e de-ajuns,
Eram iubito muză
Şi tu mi-erai ventuză.
-De ce m-arunci acum?
Desculţ şi gol în drum?
-Eram mimioză,nu mimoz,
În curul gol cu fustă roz.
M-ai folosit şi aruncat,
Că am dormit ca bou-n pat,
Dar zău c-o să te-ajungă,
Pedeapsa mea cea lungă.
Socoate zău că am muncit,
Mai mult şi-s poate obosit,
M-ai pedepsit încremenită,
Că mereu să fii iubită.
Să urmăreşti de la fereastră
Cum o veni vecina noastră
Fierbinte inimă miloasă
O să mă ia la ea în casă.
Si-ţi jur cam s-o întorc în pat
Ca prin maşina de spălat
Iar când o fi spre seară
O scot pe ea afară......:)))))

PICURI DE LUMINĂ



Mai cad, în noapte, picuri de lumină
Prin universul care-i atâta de tăcut,
Tu lasă-ţi, lună, raza ce se-nchină,
Plângând tăceri pe frunzele de nuc.

Tu curgi prin universul fără vină,
În ochii mei, stă visul nenăscut,
Tu treci, în noapte, lăcrimând senină,
Şi simfonii îţi cânţi prin frunzele de nuc.

În pieptul meu, mai simt că este vie
Iubirea mea, cătându-şi altfel de-nceput,
Te-oi aştepta, mereu, la masa mea pustie,
Lumini să-ţi plângi prin frunzele de nuc.

Mai cad, în noapte, picuri de lumină,
Prin stele, curge încă universul mut,
Te-oi aştepta, mereu, să te cobori senină,
Să te sărut umil, sub frunzele de nuc.

Să-mi picuri clipe de iubire peste faţă,
Iar eu să-ţi cânt, culorile din curcubeu,
Să-mi fii destin, pentru o altă viaţă
Şi-atunci te voi iubi mereu , mereu.....

Cu paşi înceţi, în noaptea mea pustie,
Să-mi amintesc de-s călătorul cel năuc,
Că tu ramâi, iubirea mea tacută şi târzie,
Pe care-o ştiu, doar din fruzele de nuc.

CHEIA DESTINULUI



Iubito fără rost mă cerţi,
În noapte plină de suspin,
La tine zău eu am să vin
Şi-ţi cer doar să mă ierţi

Mai fac un pas atâta pot,
Să mă întorc prin timp,
Eu visul morţii în Olimp,
Mă sting cu zei cu tot.

Încet de tot am să închid,
Poteca plină de iubire,
Iar cheia de la fericire,
Am să-o arunc în vid.

La poarta viselor ce mor,
Am să mai las ultim fior,
Am să descui un ultim nor,
Să plăngă singur în decor.

sâmbătă, 16 februarie 2013

ZAMBITI MEREU…



NEBUN ASA CUM STITI CA SUNT
DIN STELE VA SARUT MARUT
CU MUZE-ALBASTRE DE CUVANT
CE AU AROMA DE MORMANT

DA N-AM SA CRAP POATE ACUM
CA NU-S LA CAPATUL DE DRUM
O FI ASA CUM POATE AM PROMIS
MAI AM DE RAS,DE PLANS,DE SCRIS

DE-O VREA SA MA SARUTE RECE
AM S-O DEZMIERD SI-I TRECE
IAR VOI SA STITI CA NU GRESESC
ZAMBITI MEREU SI VA IUBESC....

DAR FIE MOARTEA CAT DE REA
SUNT MAI NEBUN EU DE CAT EA
IAR DE MI-O PUNE COASA-N GAT
NE-O TRAGEM RECIPROC…SI-ATAT….:))))))

ALTFEL DE PRIMĂVARĂ



Să-mbălsămăm o clipă de iubire,
Prin negura apusurilor care vin
Şi tuturor noi să le dăm de ştire
Ne chiamă timpul să înmugurim.

Înghesuite-n în resturi de zăpadă,
Cătau spre soare câteva brânduşe,
Lumini de primăvară vor să vadă,
Dansând prin raze calde , jucăuşe.

Te chem în dans cu alte dimineţi,
Când vise ard în suflete pe ruguri
Şi ne vom naşte iar prin alte vieţi,
Ca nouă primăvară peste muguri.

Să ne jucăm desculţ pe clipe reci
Şi sărutând speranţa mea nebună,
Iubita mea în ochii mei să te îneci
Şi-n braţe-am să te port spre lună.

vineri, 15 februarie 2013

LA GARA MICĂ



Aleargă-ţi caii-n gară,
În seara asta am să vin,
Cu pensia alimentară
Şi-un litru de venin.
Să vii aşa frumoasă,
Cum ai fost altă dat”
Cuminte şi sfioasă,
Pân-ai căzut în pat.
Să vii în mers tiptil
Şi singură-ţi mai zic,
Te-oi săruta subtil,
Pe mândrul tău buric.
Nu te-am văzut iubito,
Cam de vreo zece ani,
Prin gara ta trecut-au,
La rând atâţi golani.
Tu umbli zâmbitoare,
De parcă zău nu ştii,
Din gara-ncăpătore,
S-au tot nascut copii.
Mai vrei acum golanii,
Să te iubească-n gând,
Dar au crescut castanii
Şi tufe... nu mai sunt.

ŞEFA DE PERON...



Pe suflet mi-ai aprins lumini,
În miez de noapte,într-o gară
Şi-acum degeaba mai suspini,
Păcatul greu îl porţi povară.

Nu-i vina ta că ţi-am dat bani,
Să mergi să cumperi din butic,
Vreo două sticle de Tohani,
Am vrut să ne-ameţim un pic.

Am rupt trei raze de la felinar,
Să nu ne vadă şi-alţi drumeti,
Ţi-am spus că sunt celibatar,
În loc umbros,plin de boscheţi.

Stomacul tău virgin de foame,
Sorbea din Bachus câte-un pic,
Tu şefă-a mândrelor peroane,
Te mai mişcai doar din buric.

Noi ne iubeam ca doi hoinari,
Pierduţi prin gemete cu şoapte
Şi ne muşcau vreo doi ţânţari,
Din A.DeN-euri peste noapte.

Când m-am trezit era târziu,
Făceam prin gânduri analiză,
Am constatat că sunt pustiu,
De portofel,de pungă şi valiză.

miercuri, 13 februarie 2013

CĂLĂTORUL NOPŢII





Crapă-n primăvară mugurii vioi,
Prin adierile tăcute, prin cuvinte,
Cad cruci pe visele ce zac în noi
Şi construiesc cu nori morminte.

Romanţele îngână încă un amurg,
Umil ghitările se gâdilă pe strune,
Cu clipe reci, care din mine curg,
Ducând păcatul meu în altă lume.

Eu aplecat în mângâieri de şoapte,
Mă tot înalţ şi-n ultimul meu zbor,
Voi desena iubirile în altă noapte,
Bătând din aripi cerul plin de dor.

Un ultim dans îmi oboseşte pasul,
Pe cerul meu lumini se mai aprind,
Răceala lor o să-mi ascundă glasul,
Sunt Lord al Umbrei şi încet mă sting.

vineri, 8 februarie 2013

ULTIMUL NEBUN....



Apusul meu alergă-n noapte spre lumină,
În suflet îmi cad fluturi cu lacrimă de nor,
Copiii mei tăcuţi, cresc vise prin grădină,
Iar umbra mea se-nchină potecilor de dor.

Cuvintele-mi sub clopot mai sună efemer,
Rotundă luna tristă mai bântuie-n cărare,
Ghitările se-nchină, într-un ecou stingher,
Romanţa-mi de-apus se scutură pe-o floare

Cu braţe obosite la piept mai ţin pămîntul,
Păcatele făcute, le-ascund într-un suspin,
Cu restul de la suflet voi săruta cuvântul,
Ce mi-a adus lumina la care să mă-nchin.

Cad note obosite prin tot întinsul nopţii,
Petale mici de floare prin clipe mai adun,
Cu razele de stele voi desmierda nepoţii,
Sunt păcătosul lumii,sunt ultimul nebun.

MĂ ÎNSOR....



Muşcând apus la margine de noapte,
Stingher, o cruce fără de mormânt,
Luminile-şi închină printre şoapte,
Iar din izvoar mai curge un cuvânt.

Purtat în paşii valsului ceresc rămîn
Şi îmbătat doar cu lumini de brumă,
Am să cobor la crucea fără de stăpân,
Să îmi ascund păcatul cel din urmă.

Poverile de ani am să le trec în gând,
Iar clipa care-n pieptul meu se zbate,
Rămasă-n adieri prin pomii tremurând,
O s-o însor cu lunga noapte de păcate.

Un huhurez în glasul lui să mă alinte,
Ghitări să-şi plângă notele pe strune,
Rămân doar eu, nebunul fără minte
Şi-am să mă-nsor cu liniştea din lume.