duminică, 31 martie 2013

FETE NOI...


Vine-o fată-n primavară
Păşind în noapte pe alei,
Eu în lumina lunii chioară
Păşeam umil prin urma ei.

Se unduia biata din şale,
Nu viseaza, nu gândeşte,
Doar păşea încet, agale
Mergând parcă împleteşte.

O opresc precum mi-i firea,
Să o pot privi mai bine
Şi-acum simt nenorocirea,
Cum coboară peste mine.

De sub masca-i tencuită
Cu zeci de culori de fard,
Mă privea mândra dulcică
Ca o maţă printr-un gard.

De sub mica ei bluziţă
Fără tivuri sau butoane,
Îmi rânjeau aşa de fiţă,
Rotund două silicoane.

O privesc precum nebunul,
Nici nu ştiu ce să mai fac,
Dar simt unul câte unul,
Cum mor fluturi în stomac.

Şi-i spânzura peste buric,
Cam atârnată o maimuţă,
Înfipt în nasul ei cel mic,
Trona verigă de caruţă.

-Spune-mi nene vrei ceva?
Mă trezesc eu întrebat…
-Spune-mi şi te-am rezolvat…
Însă eu priveam buimac.

Se tot gudura mândruţa,
În raza felinarului rebel
Şi-ncet îşi şerpui mânuţa,
Către pustiu-mi portofel.

-Nu măi fată,mergi în lume,
Îi răspund ca un tembel..
-La alte fete tu le spune:
Cât este criză sunt fidel….:))))).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comenteaza-ma, dar cu sufletul curat!