vineri, 26 aprilie 2013

MIREASA PRIMĂVERII



Mireasă-n primăvara mea,
Tu curgi în noapte ca un nor
Şi ai pe sâni lumini de stea,
Mă-nlanţui cu-al tău dor.
Eu plâng tăcerile ce vin,
Din umbra verde de zăvoi,
Cu şoapte calde de suspin,
Ce lin se-ascund în noi.
Izvorele din lacrimile reci,
Sunt limpezi fără început,
Te rog în suflet să le laşi,
Că vreau etern să le sărut.
Apoi ascunsă-ntr-un apus,
Când nimeni nu te vede,
Să mă îmbraci voi sta supus,
În visele ce-aleargă-n verde.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comenteaza-ma, dar cu sufletul curat!