marți, 23 aprilie 2013

ULTIMUL PAHAR…



Paharu-n care cerul meu se scaldă,
Mai gol de clipe-n ultimul lui rol,
Mi-a dăruit tristeţea ca pe-o nadă,
Să mi-o sorbesc şi să mă fac matol.

Să plângă-apusul struna de ghitară,
În timp ce eu din amintire mă adun,
Şi-ţi mângâi coapsa-n fiecare seară,
Cu umbra paşilor pierduţi pe drum.

Înmuguresc toţi pomii de lumină,
Eu lăcrimez prin umbra unui nor,
Căzând din soare raza lui senină,
Prin zori îşi crapă muguri de fiori.

Paharu-n care cerul meu se scaldă
Mai gol de clipe-n ultimul lui rol
Mi-a dăruit tristeţea ca pe-o nadă
Să mi-o sorbesc şi să mă fac matol.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comenteaza-ma, dar cu sufletul curat!