miercuri, 3 iulie 2013

TRUBADURUL


Te-ai copt petală a nopţilor albastre
Şi cazi pe scena umbrei de lumină,
Un trubadur cânta cu notele măiastre,
Plângeau ghitări ecourile fără vină.

Eu nu mai pot să plâng prin şoapte,
Erup durerile ce zac în pieptul meu,
Aştept un trubadur să pună-n noapte,
Un zâmbet trist pe sufletul meu greu.

Mai cântă-mi doar o dată de iubită,
Îmi gâdilă auzul cu ultimul tău vers
Şi lasă umbra mea uitată, rătăcită,
Să-i plângă stele prin micul univers.

Adună-ţi note în dimineţile ce curg,
Tu-ai să le porţi prin inimă povară,
Croindu-mi drumuri către alt amurg,
Să vii să-mi cânţi în fiecare seară....

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comenteaza-ma, dar cu sufletul curat!